<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><song><title>Cand harfa ta iţi amuteste</title>
<lyrics>[V1]
 Când harfa ta iţi amuteste,  O, cântărețule, să ştii:
 Eşti biruit şi te pândește   Cumplitul gol din nopţi pustii...
 Eşti ca fântâna fără apă  Şi ca statuia-nțepenit:
 La tine nu se mai adapă  Cel ars de sete şi trudit.

[V2]
 Nu-şi mai găsește alinare   Cel săgetat de suferinți;
 Nici mângâieri, nici ușurare,  În scrâşnetele lui de dinţi.
 Tu eşti înfrânt, o, cântărețe,  Când glasul tău a amuţit.
 Şi-atrăgatoarea frumusețe  De ochii tăi s-a despărţit...

[V3]
 Căci viaţa ta e doar cântarea;  Ea-i darul ce ţi-a fost adus,
 Prin ea tu ţi-ai făcut intrarea,  În slujba Domnului Isus.
 O, dacă taci, trăieşti înfrângeri  Şi chinuri de nândurat;
 În suflet totdeauna sângeri  Şi trupu-n neguri ţi-e-mbrăcat.

[V4]
 Când harfa ta işi curmă cântul  O, cântărețule, eşti stins...
 Zdrobit ţi-e duhul de pământul  Ce te-a atras şi te-a cuprins.
 Cântând iţi vei păstra puterea   Şi sufletul în veci frumos;
 Ducând în cântec mângâierea,   Eşti mângâiat tu, de Christos.</lyrics>
</song>